duminică, 30 decembrie 2018

vraiște pe șes

Degradată și fericită,
mută, dar nesubmisivă, 
lângă lordul electronicelor
parcurg filocalia - 
 carte despre ritm.
Stridența gândurilor nu optimizează;

doar bucuria dintr-o verandă cu portiță,
masaje psihotice,
mesaje flambate 
pe faruri, plaje de carob -
se va expune
ca o paloare de roboței.

Pentru c-a trecut
paranoia în aeroporturi sleite.
Fără dinți
amușinam peisajele 
din viitor livrând
dragoste în sediul celor cu alergie la Lego.

[...]

Vă doresc să nu-mi pierd umorul.

[...]

Sporovăielile dintre cuști de polistiren
se vor decontracta.

Trag zăpadă
în crăpături,
evitând realitatea din fantezii,
să rămână intensitatea. 
(s-a întâmplat la mine: o conștiință alergând
după ser și clarviziuni -
aproximări - nu motivaționale -,
crize centrate pe-un fel de fidelitate,
evenimente, în general,
confuze, cumva legate; 
mă regrupa iubirea sau așa ceva…)

Brazi și inegalitate
de An Nou -
cu mintea storcând urme de rugăciuni
inventate pentru racheta

renegaților zâmbitori.

joi, 6 decembrie 2018

Protectoarea Copiilor

Doar dai 
mai mult decât n-ai
defamiliarizând
amnezică și biologică
un cadru cu certați.

Lată-n iubire și idei,
nu mă mai ține
să nu vreau să fim bine.

Am întrebări, cu rezolvări departe.
Mă gândesc mai rar la instabilitate,
degradare versus sănătate.

Cu buzele peste aburul din ceainic
și genunchii frecați ușor tainic,
ascultând pulsul misterios al câinelui.
Asta e post-sensibilitate.

Cum aș numi o carte despre sfinți? -
Cele mai profunde experiențe chimice.



infra revoluții


On peut donc dire qu'il y a là une sorte de décision qui, du fait qu'on a affaire au champ psychotique, est forcément une décision politique ; non pas politicienne : de gauche, de droite, du centre, du ciel ou de la terre, mais une décision politique au sens du zoon politikon. C'est une décision opératoire, qui va avoir une importance majeure sur la qualité de l'existence de chacun

Volane colorate,
monumente vesele,
un sertar de lenjerie
peste melancolie.

Când Vlad dă intensitate -
am și extensivitate
și ne vârâm la Universitate.
(N-am judecat-o când a insistat doar pe termenul
"disorder" punctând despre personalitatea cuiva
și apoi n-a mai acceptat apucata nimic despre asta.
Nu l-am atins că lehuzea
în luxul de modistă al maică-sii, îngroșând că și el
muncește cât amica lui de prin birourile precare,
deci, de ce n-a ajuns asta să ajute grupul/ Kolectiva..?
reproșa ghiftuitul parfumat)

Fake Stânga - cu apartamente magenta.
Dreapta originând în crimă, lenta.
Prefer fente
la o zeamă în Parais
(restaurant din cel mai dulce oraș al Ro - Dorohoi).

So, aleg burizzel, mi-e horror
de vei scana partea
grea a minții, de
bagi distanța - var la ochi.

Spre grazia plena
e căprioara la plite;

îmi arăt jena, cu fericirea 
de când găteau,
în grădina de varză,
mama c-o analfabetă.

marți, 4 decembrie 2018

în două chiliuțe

am dezvoltat materialism mistic
din Patericul pe Partition
(ce încântă salvează) -

să mergi tu avântat
spre tocănița de panseluțe-a Mașei,
bunica heraclitiană,
 daca mică la hotel Vizuina
pigmentând cu relatări
despre dorințe
dincolo de distracții.

De timp nu mai avem 
nevoie. Nu avem
nevoi?

Știu: gândurile compensează
un afect precar de 
pe transversala
interioară - În-Afară.

Deci ajustez
prin somn în soare, ah, tezaur...
de chestii întâmplătoare,
somn în soare ca la rozătoare și 

nimic nu mai e moarte sau absolută nedreptate,
ci etos al iubirii căreia îi tot cad oscilații,
intensificându-se progresiv pentr-un soi de eternitate.

Apoi înjuri pelimeni -- nu te sufăr --
empat-isterică, ce contează,
doar a zis Ral. - retardata simțitoare -
a îmbrățișa înseamnă
când ești fervoare și nimic nu mai doare.

(Imersată ca un copil
m-am împăcat cu martirajul/
suferințele care de fapt ard - plăceri
pe extremele iluziei,

acum -- clipe de zgomot
 în pace.)



luni, 3 decembrie 2018

de-ștanțare

Oamenii care mi-au făcut rău 
n-au vrut asta.
Era trauma drenată de necesitate;
îi mai spuneau karmă,
uneori nu o arzi, rămâne un timp (trip?) sumbru
fluturând ca din televizor.

Atârna Sfânta la dulap cât o meditam
pe Ariana despre un Don Juan rural, blurat 
de neastâmpărul involuat:
flirtul sexual -
Noi facem flirt inteligent, mercurian 
(sunt ezo pe pâslă,
dar eram un aluat extrem de futat).

Nu m-am iertat ever/ pe nici unii,
- a venit vremea.
Visez vânătăi (eu le-am aplicat, post-puberă, 
prin decizia karmei -
acel retard neasumat
sub nașterea lunii
care ne-a pre-format).

A trecut furtuna borderline.
În altă meditație, Ralu cu viziuni 
insista că o cutie (dintr-un text) 
e personaj la fel ca băieții care discutau
despre ea - cutia (plus că a nimerit 
un fragment
din Plath Sy!
în manualul ei de exerciții
unde apar chestii interesante
destul de rar). 

Și drumul până aici - benzi crenelate,
șterse de timp.
Sunt pe modul maniacal-armonizat.
Cârpesc geografii 
mentale, letale, observ--

Armele de aur ale necesității - oamenii,
scuipătura-vrajă
dintr-un club ieftin m-a făcut animal
de pradă, că am devenit gumoasa
atacată, apoi 
am regretat, m-am iertat, v-am.

Înainte de moarte, pe străbunica o durea capul și îl vedea
pe străbunicu flirtând cu fete pe un delușor de lângă casa lor bătrânească, de refugiați.
Ei s-au rugat mereu și au postit, dar au trăit în tensiune.
Resimt efectele bune 
ale vieților ălora umile, sublime, însă rup loop-ul, partea cu nervii. Mami a forțat
un pic, dar a și transmis linia lipsei de efort/
a bucuriei 
căt îmi picta ștrampi
și tati care controla / mai urla 
(dar niciodată n-a dat în mine, înțelegând
logica unor
lucruri grele din calea mea,
mi-a dat și bani — chiar dacă girat frumos, adică la inițiativa aproape integrală a lui mami, dar na..
se pune și-așa)--

el a văzut erorile pentru care și acum 

lucrez (lucrăm)
luate de la neamul nostru de criminali și clarvăzători.

joi, 29 noiembrie 2018

experiența e criza

Apropiată milimetricei
Rețele Extatice a Nesoluțiilor ::
Am 4 voci și n subîntinse
pe geografiile caricaturale
ale vegetației letargice 
printre semi-chei (mutilări); 
doamne / supraviețuitoare dulci, 
 extaz al submisivității, 
sarmale și glitter 
într-o nișă temporală - 
puternică fulgurație la camera de developare.

Am grijă de pistrui,
nu lovi ofiliți. 
Că habar n-ai ce faci, 
dar faci. 

Faci // desfaci. 

Te îngreunează sucul, 
dar moșmondești
la o paletă 
cu micro-crestături în mâner. 
Pliurile insinuate 
(ace aurându-i texturi) 
sunt erorile plăcute. 

Da, Schl, apărem așa carismatici 
prin greșeala
care subminează și învie persona -  
intervenția de sinteză. 

Privind prin paletă, ea privește:
acea cuprindere care îmbunătățește -
asta nu e metaforă. 

Atingi banca de vermine,
imixiuni de praf și pete pe umbreluțe. 
Prostită de frumusețe, ai vrea să mori 
cât să continue ceva 
doar din asta,..,

scriu că-s amnezică, deci: un concept se discută, în special la înmugurire - asumat, 
                                     apoi intră-n jongleu suspendat, cuplat, resimulat-actualizat; 
                                     ideologiile exprimă lene -
îmi vorbește iar îngerul singuarității.

miercuri, 14 noiembrie 2018

o adevărată istorie a isteriei

Totul mă influențează,
deci, scumpete 
agresivă, 
 glamurato-resentimentarule,

în nalbă 
ador tauri de smalț,
pe muzica blindând cu iubire și inteligență.

Gata cu ostilitatea și excluderea
unei fetițe dând atenție autentică doar stațiilor 
dinspre cabana maturilor
care s-o învețe concesie.

Ordinarelor glasuri "realizate"
muncind 
la închipuite limite,
fabulatorii pe negativ…

 v-ați cărat?

marți, 13 noiembrie 2018

Kali mică

Mă concetrez pe filosofia
fițuicilor c-un extra mesaj încurajator.

Unde-i tenacitatea
unui dulce luptător?

Într-o posomorală de zi m-a scos
zgâriatul frunzei în firișorul de baltă,
purtată de vânt spre infinit apoi.
Corpul se înmuiase ca într-un capot
flaușat, de preșcolar.

Limpeziri au venit cu dorința
de-a mă ruga și-atunci am anchetat
în baraca plantelor mele suspicoase:
o vizionară a emoțiilor - eu
mor murind
sau trăind?

Vă corelam "etici"
cu litaniile superstarurului
peste-un feon.

Ce-i mai coerent decât
plângăcioasa și statica fetiță
cu încredere iubind
doar imaginația, tripul complex?

Lețuri printre haine fierte
într-un lac.

Un maslu furnicilor.

Vilă de daruri victimelor 
 mele -


eroilor. 

sâmbătă, 10 noiembrie 2018

stole

Hei, iubire,
e toamnă, noiembrie;
ce haos prietenos
și suspect..

Vreau tripuri calde și stranii
nu creepy, ne-funny.

Înțelegi,
poezia asta subțire
despre finețe și blândețe?

Miros frumos,
te temi pe terasă
că am droguri în argintării
și totuși ne-am săturat.

Frunze leneșe
fac o perdea
cum mintea nu stă --
tresare, dispare.

Soarele ascuns
în mașina de treierat
e o imagine

respectabilă, în sfârșit.

vineri, 2 noiembrie 2018

vedere de la Service

Palma-ți mângâind
ca vântul de vară.

Am dat cu lămâie;
aranjez lămpițe și ciorapi.
Asculți printre maci și fermoare - 
fervoare -

tratate despre necesitate
cum caut râpa în parc,
un parbriz umed,
o ființa aspră
cărând rumeguș roz.

Pentr-o clarificare în vis
urmărim dorințele - rodii
pe tărgi și broderii
digitale
cât notez minuni

din ce spui.

Despre lumea - frumusețe - înfrângere
din diminețile pe munte.

Te transformă experiența interacțiunii
luminii printre luminiți 
pe ecrane prietenoase, bizare.

Universul în montaj deplasează și
catalizează (ca tine)
refrene
despre steluțe și resemnare.
Șoc

blând.


sâmbătă, 27 octombrie 2018

(în lucru)

prezentatoarea:

adori blana cu pistrui. te întinzi cu bătrâna. dar și pleci de lângă, să n-o găsești "țeapănă". și ai grijă de pistrui. nu lovi florile ofilite. că habar n-ai ce faci, dar faci. faci și desfaci. te îngreunează sticla, dar moșmondești în boxă sau cureți niște grăsime în continuare. ai o paletă și vrei să-ți vorbești despre ea. galbenă, cu micro-crestături suculente în mânerul micuț de plastic. pliurile insinuate din greșeală (ace fine aurându-i suprafața texturii) sunt eroarile plăcute din fabricație. [da, schleiermacher, mulțumesc - părem așa carismatici printr-o eroare care ne subminează și învie - subiectivitatea-sinteză contemplând-acționând]. se fac alegeri pe jumătate, dar îmi place. adică privind prin paletă, ea privește - paleta. un cer de nalbă, stelele - confetti. cerul din spatele și din fața paletei ca o cuprindere misterioasă, continuă care îmbunătățește. o pătura cu citate - cerul. asta nu e metaforă. lovești cu paleta florile ofilite, până la urmă. atingi cu grăsime banca de vermine. imixiuni de praf și pete pe umbreluțe. ești prostită de frumusețe, ai vrea să mori așa. cât să continuie ceva din asta, atenție! 


E. vorbește:

“băieții mi-au promis că vin luni
Beatris…refuza…
nu are nici curent, nici sticlă la ferestre…
tata a decedat, avea hepatită..
mama a stat cu un rrom, apoi s-au despărțit
era trista, fetița nu o asculta..

..doamne ce le-aș construi o încăpere să le duc mâncare, dulciuri..
m-au înconjurat o mulțime de micuți cu mânuțele pline de pământ și murdărie de la bureți,
mâini întinse că le-am dus bombonele...

sora Dorei are 15 ani..deja cu burtică,
tata stătea în pat cu picoarele întinse …
a fost lovit de un utilaj în Anglia …
piciorul era ca o minge…

…discuție cu Teo după o pauză de școală, o săptămână..
“au avut certuri (cu părinții), dar nu cu cuțite…ne-au lovit și pe noi cu lemne…mama îl forțeaza să plece
am văzut certificatul meu de naștere..la numele tatalui este linie..nu a recunoscut că sunt copilul lui…nu l-am vazut în foto când eram bebe....mătușa mi-a pus numele de la numele ei Teodora”


"Mișcătoare și vădit invazive, vocile mizează aberația unui haos parazitar (în sensul lui S.), care nu știe cum să mai complice nevrotic. Nu e negativul, e “gradul cel mai adânc al iluziei”. Nu îi rezist, ci îl îngân (“aproximându-i adevărul”)  cât să pot înota în el, să pot lupta ca samuraiul care, la final de viață descoperă imposibilul răspuns la imposibilitatea vieții: a fi samurai înseamnă a nu corespunde niciunei sarcini utilitare. Trag de irizațiile sănătoase ale haosului, imanenței/ “succesiunii de acum-uri eterne”, prin conectarea la planuri mentale de chimicale (concepte care guerillizează în carne) nedistructive: combinația de pur și impur (în termenii lui Châtelet), alte deliruri literaro-incerte care să rafineze sălbăticind."

joi, 25 octombrie 2018

zâna la sală

În mănăstirea de solidari
și solitari  -
acceptă doar delir și excepțional
când realitatea e un adidas
umed pe piciorul bebelușului uneori.

Plămădește idei pentru familii
dârdâind aiurea printre cărți. 
Amestecă
discuția despre frumusețe
cu cea de etică.

Niște vietăți beau în prag 
cirul său portocaliu.

"Ești un norișor, o șmecherie" -
o laudă un aspie
într-o amiază murdară, bogată
și cred c-o s-ajute
diagnosticul - 
privirea-i uimit-deranjată
cât mângâie cotețul de trandafiri
limpezindu-mi istorii.

Căci nu poate fi decât o anarhistă 
de sat,

zâna la sală
împărțind suc și floricele
în muzica furtunilor periculoase.

joi, 18 octombrie 2018

să ne rugăm frumos

la Jaspers, îndreptătorul, 

pentru ca viață să vină 
prin bunăstare umilă 
în eveniment, când individul -
vibratil și impur -
nu va controla.

Ce te-a umplut 
cu minunile sale, deci?

- ca pe timpul unui iluminism estetic 
și intens apleci
mintea - o dimineață
într-o piață-livadă.
Soarele mărginea puterea de a calcula.

Un cor de fete
cu ghiuluri din flori, însetate după
formulele mesmerizate, un popor melancolic 
livrând babic și aforisme
entuziaste -

cănd frec o moneduță întruna în buzunar. 









marți, 16 octombrie 2018

toamnă

Un rictus din vană
pentru imaginația lui simpatică unde
soborul multicolor de fete
înnoiește afectele.

Călătoresc și doar arderea
unui sine aberant mă mai mișcă.
(Bem pe telescaune.
Nu e nevoie de clarificare, care e evaluare.)

Într-o casă de cariatide
folosind litere personalizate
ne va sfârși râsul intens,
superficial ca la o lectură într-o benzinărie.

Acum sub disc și steluțe,
când fumezi frumoasă
și dau terasa cu mir,
zilele par forme de a îmbrățișa elevarea

sufletului altuia - un cod contradictoriu
și dulce
cât fixează
  bucle de motorină 

cât fiorduri.

luni, 8 octombrie 2018

mi-e dor de-un triunghi

Instalată în scaunul-bavețică, 
discut cu Mecanismul Miracolelor: 
adevărul - dacă nu-i poetic, veți jeli.

Între orezării, crainici de pe tetiere exprimă:
-“un proces infinit și productiv”;
-experiențialul trollând habitusuri;
-cunoașterea tehnoimplicată, mistică
din aventura unei bobițe;

În amnezia râvnitoare
la stimuli pe rogojini 
din cărți bizare-n 
terme provinciale…,
cu scrumbii-n var,
rașchetând plasturi/ 
simulând tatuaje
în fostul părculeț pe moarte,

…eu - așa stricată/ nomadă,
blânda aberantă,
așa furioasă, deci moartă 

fac unde înșelătoare

în ceață, pe land-ul sub tafta.
când poetul puncta: “milioane de euro,
și apoi dragostea”.
O artistă responsabiliza
acuzând.

Mă scutur de “părțile extensibile” -
de marcajele trocurilor, câte șanse aici …-

nu mai preocupă.

====

*Variația e respirație în autenticitate.

Să nu-mi fie frică de moarte, 
Pankow.*

====

Cu sătuc în sat,
-comunitate de instalații-
pentru psihopații lui iubiți,

Fernand Deligny -

                                                    [Polemizați drăcos și plictisitor.]

- se zvârcolea
la emoția lui Jean-Marie
pentr-un firișor de apă.

Am tradus
o bucată din Șansa
 discretă și mare:

“[…]

de neputiincios ce era
iată-l devenind o extraordinară
mașină bună la toate
în mod cert fără limbaj ca finalitate -
adevăr al existenței care poate să ne distragă de la a vedea că limbajul
poate să-și conțină propriile finaluri și de noi nu prea îl interesează
limbajul nici mai mult nici mai puțin ca băiatul ăsta.

[…]

și iată în casa asta
unde suntem
apă în casă nu este
băiatul ăsta o aduce,
ne-o aduce
pe noi ăștia – reiau -
ne atinge 
ceea ce ne aduce

de neoprit
  apă purtată   de la fântână la chiuveta de piatră
de neoprit
    este puțin spus
  exista ceva ca
  entuziasmul
în efortul de a purta apa asta
și de ce nu?

[…]

A trebuit să trasăm hărți
și asta
împotriva a tot
împotriva timpului care lipsea
și a oboselii
și a tot ceea ce împiedică de la a vedea
ceea ce nu ne privește

 […]

Tot ceea ce ne împiedică să vedem ceea ce nu ne privește,
vreau să spun ceea ce scapă limbajului a cărui 
sclavi suntem
 mai mult sau mai puțin abili mai mult sau mai puțin subtili
noi avem
motive bune
să nu vedem
deci că rațiunea însăși ne împiedică
de lumina sa
        de luminile sale
ceea ce nu este un motiv de a o surmonta

incurabil
băiatul ăsta -
ce prenume
greu de dus
[…]

el ia
inițiative
fascinat
atras fiind
de lucruri de făcut
o piatră a noastră pe linia de vagabondare
inițiativă
asta începe cu aceeași literă
ca incurabil
    și e la celălalt pol

[…]

El ascultă
niciun animal nu ascultă așa
pentru nimic
      zgomotul care vine
      din cea mai profundă apă
care nu este un lucru
întrucât el nu este cineva.”











vineri, 14 septembrie 2018

fetele

Conceptul vine din/ e delir:
 organizare aproximativă, peformativă,
socio-transcedentală,
refăcând la nesfârșit
scenariile Gigantului *Uimit* -
iubire crudă și
complicații;
exces (*extim*) care omoară celula,
da-nvie alte.

_-_

Deci, poți învia
și jeluind stiletto/ în furii la lăcaș
sau cu breteaua pe dinți
cât negociezi comuniunea
studiind.

_--_

Din hăul alimentar
scrutăm
ce modifică.

-_-

Sub geamuri pe morărie,
aveam chef de pătrunjel.
Delirul era lucid și strașnic -
o privire leșinată de rondoul alb.

Educă moale
prin ytube&facțiuni pdf.
între idioții-idoli
scărmănând
algoritmi - decor în mojar.

_-_

Mătur scara seara
pentru *automaternare.*

___

În gheretă kaki/
pontențialele sere,
pe Drumul Sării, oamenii care nu-s confuzi -
mint.

Laveta evită
furnici (socialismul a apărut
din tehnologie, de-am indica...).

Plouă
cu momente de grație.

O afinată-ntre polipi pentru noi,
handicapatele.



marți, 28 august 2018

vitează

Dac-ar expune o etică
printre foioase
și pliante
transgresiv-religioase
mi-aș apropia -necompetitivă
pe impuls-
astrele
din praful rogvaiv și lent.

Doar personajul
în căruță,
pe aleele dintre ashramuri
pustiite
dezvoltă concepte
frisonând pe loc sinele meu
băut.

Peste coșmar experimental
mă propun, astfel, între brazi
și jeleu
acestui luminos,
discutând despre "cavalerul
infinitei resemnări"
cu picioarele pe umerii săi,
sub balon.

Nesupărătoare mintea 

 veșnică.

miercuri, 25 iulie 2018

grind dulce

pentru Anticorp

E vânticel, se împrietenesc 
organismele;
pun solnița-n măsline și fum -
pete pătrățite.

 Parcelezi viorele
în motelul brutalisto-rural,
la cantină
sub reclamele prietenilor
(din goașe de caramel s-a notat
despre ecologie).

Noi îți suntem devote, riscăm
 absolutizând
 cu măsură
(se poate!).
Emoționale, mărturisitoare
 - fără performanțe
că trăim
pentru loop nemercantil
în rezidență eternă,

de basm sublim.

Imensă varietate,

 sunt devota
cute
șoptind în ritmul
tău - rugăciune,
între mentosane și umbre,
întru forma unei geci
prăjite


cât primești 
 ireverențele voioșiei.


Și dăruiești.