duminică, 7 aprilie 2019

labili și tandri


Frenetică țin 
misiunile-n lucru. 
Astfel, ne păstrăm grația,
dincolo de boală-s un anevoios
la console
cum rămân fidelă 
Stării când, prea mental, 
alte configurații-ar judeca 
și peisajul primitor al sunetelor.

Undeva, bușesc sârma-n rădăcini.
Consum, pe lână,
merișor și iese troc din idei.
Ca fulguind prin tubulețe dulci - corpurile
segaupdated.

Altădată, iubirea mă trecea
prin downere catolique, eram cu ăla 
- doi excelenți,
super-narcisiaci.
Gineam, pe garnitură de glod,
elementele ușor neglijate,
zâmbetele neterminate.

Îi plăceau atâta
tehnologia și viața,
tranzitând beaturi dirty ca puberi prin păduri.
Dar, vai, cât party pentru jucarea 
unei celeilalte
și-alte distrugeri elaborate…

Jelii, care uneori m-a legat,
  lăsându-mă mumie cu fard,
vag înțeleaptă
- stricată
din ura oricui  -
să cultiv 
 dorință 
cu cât mai poate repede
labila scârbită 
conducând
de nu-i uit.
(Atâtea m-au învățat duioșii chiauni.
Nu erați destul de impuri.
Again: prea puțin pentru mine - puri.)

  ***
Îs aia 
transpirând deasupra buzei,
în roabă, cu tabletele
copiilor - 

o mie de gesturi
hologramate vrem!


În lămâie 
spurc pistruiul
cu linii pe ceafă, 
înțepături de expertă.

Crengi sub dischete,

 discrete
pentru tine
intuindu-mă
acasă, 
  pe mare -

de săptămâni. 






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu