luni, 10 februarie 2020

tronitete sub frasini


Pe urcuș,
prin învolburări de tul
venim dintr-o lume vie,
Geraldine -
aproximând în mesaje
fără rigoare; 
ai și mânjit șampania
cu uluiuala uneia
mirosind un plic, 
o carte de metal.

E inteligența momind
empați
într-o luptă neclară.

După foișor alb
caroseriile-s proaspete.

Vreascuri, cepuri, magazii rânite
în inima glodului:
 acolo răcoarea de pădure
moare, dar nu se uită 
 simultan.







sâmbătă, 1 februarie 2020

o elaborată fericire (Trif stoic)



Cât - nesătul și imparțial
vorbește informația
(dragostea plus necesitatea
        ori ce-o fi..) -
pe estacade brumate 
păsări de nailon tânjesc
la bolțari, 
văile de bulevard.

Un oraș în fum e angelicitatea care lipsea
vulgului sympa la frigărui.
Spiritele rele au fost testate degeaba. 
Stuff-ul de carton, nestrunind, oferă mesaje:
o pastă strașnică,
un drajeu alb și triunghiul sub blat.

Dacă au dat cu prostia, noi am dansat. 
+ +++  ++++ ++ ++ +++ +++++  +++ + + ++ +++ +++++  __________________________________________


Cât ați ascuns radiera sub oracol,
noi jeleam hanoracele 
(atâta tenis pe grindină..). 
Și, mai ales, pădurea de-amanite - 
poze ratate...
Inima presocratică a mai înghițit, apoi, 
din boring-ul nostalgiilor.
Mediul îmi dădea totuși o dictare veselă!

Devenisem un prospop giugiulit
în veranda caldă,
într-un bloc de comună,
o fisură pe șură--
când ne-am surprins
adulând romburi 
  sub efectul baloanelor.



luni, 13 ianuarie 2020

lendemain



Cel fără încredere are liniște
evocând
pacea unui corp 
când tone de voci
îl esențializează: plăcerea i-au fost
bătăile din țevi
plouate.

Nu mai e război, dar a plecat
spre colțuri nevăzute;
din dorință de risc și-aventură, ar spune la tv;
spre pierzane, șoptea
sub prosoapele mamei vârât, 
înainte să fugă
interiorizând...:

arme sub merișoare
gânduri --
  buruiană
 pe zdreanță 
    impecabilă. 

Abstract-înseninatul.



miercuri, 8 ianuarie 2020

litieră în soare


Contradictoriu-grațios,
cu labele-n vată
a cerut muuuuult
suflet peste zi, în lift,
peste gândire gri -
o lamă laxă,
curburi de glob
unde se zbat
splendid
nano-miracolele.

Și-i spumos tocul
îngânând conceptul -
oleacă de intensitate
crescând dreptate, adică
tabla din preerii
declină în piept
altceva decât 
presiune metalică,
ficțiunea necristal.

Și e perdea uriașă,
cât falsează și vă îmbrățișează
bulbi lipicioși pe ulmi,
spuze-n ghirlandă.


Se                 defixează              o                   pată                      rece.



(((Ea defilează printe raioane, singurică și divină. Camuflată într-o peltea turcuaz, specială și rigidă ca o piatră prețioasă. Ritmuri zâmbeau dinspre unu vânturând plasturi. Viața începea să. Ori doar imaginația cea mai în puls. Zgâria hexagoanele pe gambe, lingea loturi. Ce se va întâmpla în cinci secunde cu respirația, lumina? - așa rulau întrebările grave.))) 
     
…un jargon sonor
        încingând inocenții - s-a răspuns….