miercuri, 8 ianuarie 2020

litieră în soare


Contradictoriu-grațios,
cu labele-n vată
a cerut muuuuult
suflet peste zi, în lift,
peste gândire gri -
o lamă laxă,
curburi de glob
unde se zbat
splendid
nano-miracolele.

Și-i spumos tocul
îngânând conceptul -
oleacă de intensitate
crescând dreptate, adică
tabla din preerii
declină în piept
altceva decât 
presiune metalică,
ficțiunea necristal.

Și e perdea uriașă,
cât falsează și vă îmbrățișează
bulbi lipicioși pe ulmi,
spuze-n ghirlandă.


Se                 defixează              o                   pată                      rece.



(((Ea defilează printe raioane, singurică și divină. Camuflată într-o peltea turcuaz, specială și rigidă ca o piatră prețioasă. Ritmuri zâmbeau dinspre unu vânturând plasturi. Viața începea să. Ori doar imaginația cea mai în puls. Zgâria hexagoanele pe gambe, lingea loturi. Ce se va întâmpla în cinci secunde cu respirația, lumina? - așa rulau întrebările grave.))) 
     
…un jargon sonor
        încingând inocenții - s-a răspuns….
        




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu